Comuna Vadu Paşii este una dintre cele 82 comune ale judeţului Buzău.
Comuna Vadu Paşii este a doua a comună din judet, după populaţie. Repartizarea populaţiei comunei pe cele 6 localităţi indică o pondere de 33,70% a populaţiei în satul reşedinţă, respectiv 66,3 % în celelalte 5 sate aparţinătoare. Dintre acestea, două cuprind 46,25 % din populaţie: Scurteşti şi Stănceşti.După structura pe sexe, comuna Vadu Paşii cu 49,72% populaţie masculină şi 50,28% populaţie feminină, se înscrie în tendinţa manifestată la nivelul judeţului pentru populaţia rurală, respectiv 49,15% masculin şi 50,85% feminin; pe total comună diferenţa între populaţia feminină şi cea masculină nu indică un dezechilibru major.

Analizând situaţia pe grupe de vărstă, se constată următoarele:

  • Grupele de vârstă 16- 40 ani şi 41-60 ani, care pot fi asimilate în principiu populaţiei în vârstă de muncă, reprezintă 58,76% din populaţia comunei şi se apropie de media pe judeţ (59%), ponderea, adică 34,74%, regăsindu-se la grupa de vârstă 16-40 ani (pe judeţ 34%); la ambele grupe de vârstă, structura pe sexe este relativ echilibrată.
  • Ponderea cea mai mică în total populaţie se regăseşte la grupa de vârstă 0-15 ani, respectiv 19,43% din total, dar superioară mediei pe mediul rural, 11,1% precum şi cele pe judeţ, 19%, ceea ce indică o vitalitate superioară.
  • Grupa de vârstă de 60 de ani şi peste înregistrează o pondere uşor inferioara mediei pe judeţ (21,81% faţă de 22%); tot aici se constată un dezechilibru major între populaţia masculină şi cea feminină (57,33% femei faţă de 42,67% bărbaţi), procentul ridicat al populaţiei feminine din această grupă de vârstă regăsindu-se în valorile specifice atât pe total judeţ cât şi pe mediul rural.

 

În concluzie, putem spune că populaţia comunei Vadu Paşii prezintă un echilibru relativ atât din punct de vedere al structurii pe sexe cât şi pe grupe de vârstă şi nu este lipsită de o anumită vitalitate. În perioada 1998 – 2006 s-a înregistrat un spor natural constant negativ. In anul 2007 s-a înregistrat un spor natural pozitiv.

Migraţia de lungă durată a populaţiei comunei Vadu Paşii
Analizând migraţia de lungă durată, se constată că numărul persoanelor care şi-au stabilit domiciliul în localitate îl depăşeste constant pe cel al persoanelor plecate din localitate pe perioada 2000-2006. Această tendinţă este validată şi de comparaţia soldului stabilirilor de domiciliu cu soldul plecărilor cu domiciliul, valorile la 1000 locuitori fiind constant favorabile primului indicator.

Populaţia pensionară
Numărul pensionarilor pe localităţi este cuprins între 83 persoane în satul Gura Câlnăului şi 1296 persoane în satul resedinţă al comunei.
Majoritatea pensionarilor se află în Vadu Paşii şi Scurteşti (74,75% din total pensionari la o populaţie reprezentând 62,83% din total).
Analizând ponderea pensionarilor în total populaţie, se constată un nivel peste media pe comună (29,85%) în satul Vadu Paşii (41,96), în satul Scurteşti (28,05%) aproape de media pe comuna, iar în celelalte sate se înregistrează niveluri sub media pe comună : Gura Câlnăului 15,8%, Băjani 16,69%, Focşănei 22,92% şi Stănceşti 21,94%.
Cifra de pensionari, 2736, este însă superioară cifrei persoanelor din grupa de vârstă de 60 de ani şi peste (1999), indicând fie un număr mare de pensionări înainte de vârstă limită de pensionare (la bărbaţi) precum şi o pondere ridicată a populaţiei feminine în grupele de vârstă cuprinse între 50 şi 60 de ani (lucru posibil având în vedere procentul, constant mai ridicat al populaţiei feminine, la categoriile superioare de vârstă).

Forţa de muncă
La recensământul populaţiei din anul 2002, Comuna Vadu Paşii avea o populaţie activă de 2958 de persoane, respectiv 32,27% din populaţia totală. Numărul de şomeri înregistrat la acea dată era 1015 persoane, respectiv 34,31% din total populaţie activă.
La aceeaşi dată erau înregistrate la nivelul comunei Vadu Paşii 30 de persoane beneficiare ale Legii nr.76/2002 (1,01% din total populaţie activă) şi 226 beneficiari ai legii venitului minim garantat (7,64% din total populaţie activă). La nivelul anului 2007, numărul beneficiarilor legii venitului minim garantat era de 109 persoane şi cel al beneficiarilor Legii 76/2002 se cifra la 30 persoane.
La recensământul din anul 2002, structura populaţiei ocupate stabilită prin anchetă arată că deţin ponderi aproximativ egale sectorul industriei prelucratoare – 27,33% şi sectorul Agricultură silvicultură, exploatare forestieră şi economia vânatului – 26,76%. Un loc important în structura pe ramuri îl deţine şi populaţia ocupată din comert şi servicii cu 11,32% şi construcţii cu 7,26%.